Adolescentii merita sa fie intelesi!

Cu o voce mieroasa, sau artagoasa, fardate amenintator, fetitele si baietii nostri decid ca a venit ziua independentei si fac ce vor. Adolescentii de azi au aceleasi probleme ca si ieri si ca de cand sunt ei pe pamantul acesta. Cui? Parintilor. Adica, fostilor adolescenti!

Ti se pare ca nu il mai recunosti: „De esti tu a­ce­la, nu-ti sunt mama eu", iti vine sa spui, cu obida-n glas si suflet, incercand sa ghicesti - in chipul ravasit de tunsoarea la moda si de acneea juvenila - zambetul dragalas care-ti cerea mai alaltaieri ceva dulce, de la piata.

Elena, mama lui Andrei, adolescent in varsta de 14 ani: „Cand l-am vazut prima oara ca saruta o fata, am crezut ca-mi fuge pamantul de sub picioare. Am fost bulversata: nu mai era copil". Adolescenta este o perioada a marilor si rapidelor transformari biologice, sociale si psihologice.

Doctorul Stéphane Clerget, in cartea sa tradusa in limba romana la Editura Trei: Criza adolescentei - Cai de a o depasi cu succes, de­scrie succint principalele modificari ce apar in perioada pubertatii: „Procesele biologice constau in secretia brutala de hormoni, care declan­seaza puseul de crestere si transformarea sexuala. Din punct de vedere psihologic, adolescentul invata sa-si accepte un corp nou, o noua modalitate de a gandi, sentimente si dorinte inedite, precum si competente sexuale necunoscute pana atunci".

Toate aceste transformari au ca e­fect tensiuni interne, psihice, dar si externe, sub forma conflictelor cu familia si cu mediul social. Ei, da, conflicte! Asa-i ca-ti suna cunoscut? Ore tarzii de venit acasa, note mici, haine create parca de designeri suprarealisti. Si prieteni... Ah, prietenii despre care spune ca sunt cei mai pasnici indivizi, dar cu care tu stii sigur ca n-ai vrea sa te intalnesti in­tr-un loc nepazit. Si totusi... Ina­inte de a porni la atac impotriva crea­turii pe care juri ca n-ai nascut-o tu, gan­­deste-te: daca pentru tine e so­cant sa descoperi semnele evidente ale transformarii lui fizice si emotionale, daca tie ti-e greu sa accepti no­ile lui preocupari, interese, alegeri, imagineaza-ti cum este pentru el.

Descoperirea sexualitatii

Noi, parintii de azi, suntem copiii de ieri, pentru care educatia sexuala a insemnat un scurt episod de explicatii fragmentate, nadusite de emotiile profesorului de biologie, care ne arata la tabla, cu bagheta, cum se fac copiii. Daniela, mama Irinei (15 ani): „Stiam ca va veni momentul in care va trebui sa vorbesc cu fata mea despre sex. Am constatat in scurt timp ca ea stia mai multe chiar de­cat voiam eu sa-i spun".

Infor­ma­tiile primite insa din partea anturajului sau din mass-media nu este sigur ca sunt si cele mai exacte. Asa ca invinge-ti rezervele si prejudecatile si spune-i copilului tau tot ceea ce tie nu ti s-a spus: ca si tu ai trecut prin ceea ce trece el, ca e firesc sa simta ceea ce simte, ca do­rin­tele lui sunt normale si ca il poti ajuta sa treaca mai usor peste toate problemele. Vorbeste-i despre re­la­tiile sexuale care trebuie avute a­tunci cand poti sa-ti asumi consecintele lor, invata-l cum sa se pro­tejeze si cum sa mentina igiena corporala, precizeaza-i care sunt pericolele si cum pot fi ele evitate.

Cuvintele pe care le vei folosi sa fie simple, explicatiile directe, fara ocolisuri, dar si fara ironii si fara agresivitate. Gaseste momentul potrivit cand sa porti aceasta discutie, un moment relaxat, fara presiunea urgentelor si fara musafiri. „Daca parintele este alaturi de el in tot acest proces, intr-un mod ca­re sa-i sustina nevoia fireasca de gasire a propriei identitati, pot e­xis­ta momente autentice de comunicare si intelegere, care sa duca la atenuarea conflictelor dintre ei", spu­ne psihologul Simona Chiru. Si, foarte important: respecta-i nevoia de intimitate , nu da buzna in jurnalele lui sau in agenda de telefon si bate la usa dormitorului lui inainte de a o deschide!

Da-i voie sa se descopere

Ti-a spus clar ca nu intarzie mai mult de-o ora cu prietenii. Secventele de thriller pe care ti le imaginezi, al caror protagonist este adolescentul tau naiv si bine crescut, fac cat zece cafele tari de la birou. Mihai (15 ani): „ De cate ori incerc sa-i povestesc mamei despre prietenii mei, spune ca sunt «neispraviti», sa fiu atent la ce invat de la ei, ca pierd vremea cu ei, in loc sa invat. Nu-i pot aduce acasa, fiindca incep interogatoriile".

„Adolescenta este o perioada de transformari continue, de explorari si cautari de sine. El isi formuleaza intrebari despre el si lume si isi do­res­te intens sa fie privit ca o persoa­na adulta", spune psihologul Simona Chiru. Tentatiile sunt mari, anturajul este necrutator cu slabiciuni de genul „ma asteapta ma­ma", drogurile si revistele pentru a­dulti sunt din ce in ce mai a­bor­dabile si mai expuse. Vrei sa-l fe­resti de toate acestea si bine gan­desti. Stéphane Clerget aminteste: „Diferitele experiente mai mult sau mai putin periculoase, care sunt specifice acestei varste, il ajuta pe adolescent sa se descopere. Parintii au rolul de a le incuraja pe cele benefice, de a le tolera pe cele care au un risc scazut, pentru a limita tentatia celor periculoase".

Inainte de a pune gratii la usa, de a-i anula abonamentul la mobil si de a hotari ca stingerea se da la opt seara, adu-ti aminte de adolescenta ta. Acum fii pregatita sa te uimesti pe tine insati: ai talente innascute de negociator si stapanesti la perfectie arta compromisului: da-i voie sa aiba momente de independenta totala, sa ia decizii privind unele scurte perioade din tim­pul sau liber, sa negocieze ora de venit acasa.